Lacul Roșu – un lac de legendă

HPIM0887.JPG

Lacul Roşu se situează între Suhardul Mic, Suhardul Mare din partea nordică, Munţii Podu Calului din partea sud-vestică, Munţii Licas şi Munţii Kis-Havas din partea nord-vestică, Csíki-Bükk din partea nord-estică şi Muntele Ucigaş din partea estică. Lacul este alimentat de patru pâraie mari şi încă 12 cursuri de apă temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roşul), Licosul, Suhardul, Oii, Ucigaşul.

Numele său provine de la Pârâul Roşu care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier. În limba germană se cheamă Mördersee (“Lacul Ucigaşul”), iar în maghiară, gyilkos = ucigaş, deoarece, potrivit legendei, surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i atât oile lui, cât şi câinele şi măgarul. Apa adunată a avut culoarea roşie de aşa de mult sânge, încât numele lacului a devenit atât Lacul Roşu, cât şi Lacul Ucigaş. Asta nu este singura legendă unii săteni blesteamă acest lac deoarece mulţi copii si oameni au murit în el.

În 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Roşii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaş. Din 1936 este denumit oficial Lacul Roşu. Vechea denumire ungurească pentru lac a fost Vereş-to (Lacul Roşu), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilcoş) apare prima dată în descrierea lui Orbán Balázs. Denumirea muntelui Ghilcoş apare de prima dată în 1773 ca teren al contelui Lazăr.

lacu-rosu10

Cu toate că Lacul Roşu este o formaţie tânără, condiţiile şi timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ţinutul Secuiesc, Lacul Roşu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat şi de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie şi ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente şi ploi puternice. Despre această perioadă scrie Ditrói Puskás Ferenc în lucrarea lui, “Istoria Borsecului”. Esenţial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoş. Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată şi arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult – cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual.

Advertisements

Transalpina – şoseaua dintre nori

???????????

Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România şi din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât din ţară cât şi din afara ei, altitudinea maximă este de 2145 m în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munţii Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului, între care se şi află şi leagă localitatea Sălişte din jud. Sibiu de localitatea Novaci din jud. Gorj.

???????????

Deşi a fost unul dintre cele mai frumoase drumuri, Transalpina, nu a fost asfaltat până în 2009 niciodată. Este printre puţinele drumuri din ţară pe care se poate ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.

???????????

Steaua de la Bethleem

steaua-bethleem

Steaua de la Bethleem i-a călăuzit pe Magi spre locul naşterii lui Iisus. Hai să vedem o mică istorioară biblică.

O stea apare deasupra Ţării Sfinte şi anunţă naşterea lui Mesia. Este văzută de către Magii – sau Înţelepţii – de la Răsărit, care sunt călăuziţi de ea până când ajung în Bethleem, unde îl descoperă pe pruncul Iisus.

Pentru credincioşi, povestea Stelei de la Bethleem ilustrează faptele petrecute în ajunul naşterii lui Hristos, dar cercetătorii sunt de altă părere.

Cercetătorii se întreabă dacă a fost un miracol sau un fenomen astronomic. Din secolul al XIV-lea au apărut tot felul de ipoteze. Multă lume a spus că Steaua a fost un OZN, un fulger globular, sau o supernova.

Un mister mai mare este data exactă a naşterii lui Iisus. Oamenii de ştiinţă spun că dacă Steaua a existat şi i-a călăuzit pe Magi, aceştia nu au sosit în Bethleem în 25 decembrie. Dată naşterii lui Iisus a fost stabilită în anul 525 d.Hr., de către călugărul creştin Dionysius Exiguus. Cercetătorii spun că Iisus s-ar fi născut de fapt în anul 5 i.Hr., iar data de 25 decembrie a fost aleasă pentru a nu se suprapune peste o sărbătoare păgână, închinată lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.

Unii cercetători spun că a fost un fenomen astronomic, precum conjuncţia a două planete. Conjuncţia planetelor însă este o pistă falsă, deoarece nu a avut loc un astfel de fenomen în preajma naşterii lui Iisus.

În urmă cu 400 de ani, germanul Johannes Kepler a sugerat că Steaua de la Bethleem a fost o supernova. Multă vreme s-a crezut că Steaua de la Bethleem ar fi fost o supernova. Supernova reprezintă explozia de la finalul vieţii unei stele în timpul căreia o mare parte din materia stelei respective este împrăştiată în spaţiu. În urma acestui fenomen, rămâne o stea neutronică sau o gaură neagră.

În anul 1999, astronomul britanic Mark Kidger, de la institutul de Astrofizică din Tenerife, a formulat o iptoze care, rezolva din punct de vedere ştiinţific misterul stelei de la Bethleem. Potrivit lui Kidger, Steaua ar fi fost o nova. Mai puţin spectaculoasă vizual decât o supernova, nova este un fenomen care se produce când hidrogenul unei stele este “furat” de altă stea.

În cartea sa Steaua de la Bethleem din perspectiva unui astronom, publicată în 1999, Kidger demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică – de la înfăţişarea sa de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înţelepţii de la Răsărit (care aveau cunoştinţe remarcabile – inclusiv pentru timpurile noastre – de astronomie) pe lungul lor drum din Persia în Iudeea. Mai mult de atât, astronomii antici din China şi din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., apariţia unui obiect celest strălucitor în constelaţia Şoimului – dată ce confirmă rezultatele unor cercetări privitoare la anul şi luna naşterii lui Hristos. Kidger a indicat şi sistemul binar care a dat naştere Stelei de la Bethleem: acesta se numeşte DO Aquilae şi se află astăzi într-o fază de “hibernare”.

Au existat o grămadă de ipoteze, dar până la urmă nu se ştie exact care este adevărată.

Locul în care se întâlnesc două oceane, dar nu se amestecă

Locul in care se intalnesc doua oceane, dar nu se amesteca

Cele două oceane se întâlnesc în mijlocul Golfului Alaska, dar acestea nu se amestecă. Locul în care se întâlnesc este format dintr-o spumă, aceasta delimitează o apă limpede de una închisă la culoare.

Cele două oceane nu se amestecă datorită diferenţei foarte mare de sare. Apa închisă la culoare are o cantitate mare de sare, iar apa deschisă la culoare este formată prin topirea gheţarilor, aceasta fiind săracă în săruri. Datorită densităţii diferite, oceanele nu se pot amesteca.