Steaua de la Bethleem

steaua-bethleem

Steaua de la Bethleem i-a călăuzit pe Magi spre locul naşterii lui Iisus. Hai să vedem o mică istorioară biblică.

O stea apare deasupra Ţării Sfinte şi anunţă naşterea lui Mesia. Este văzută de către Magii – sau Înţelepţii – de la Răsărit, care sunt călăuziţi de ea până când ajung în Bethleem, unde îl descoperă pe pruncul Iisus.

Pentru credincioşi, povestea Stelei de la Bethleem ilustrează faptele petrecute în ajunul naşterii lui Hristos, dar cercetătorii sunt de altă părere.

Cercetătorii se întreabă dacă a fost un miracol sau un fenomen astronomic. Din secolul al XIV-lea au apărut tot felul de ipoteze. Multă lume a spus că Steaua a fost un OZN, un fulger globular, sau o supernova.

Un mister mai mare este data exactă a naşterii lui Iisus. Oamenii de ştiinţă spun că dacă Steaua a existat şi i-a călăuzit pe Magi, aceştia nu au sosit în Bethleem în 25 decembrie. Dată naşterii lui Iisus a fost stabilită în anul 525 d.Hr., de către călugărul creştin Dionysius Exiguus. Cercetătorii spun că Iisus s-ar fi născut de fapt în anul 5 i.Hr., iar data de 25 decembrie a fost aleasă pentru a nu se suprapune peste o sărbătoare păgână, închinată lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.

Unii cercetători spun că a fost un fenomen astronomic, precum conjuncţia a două planete. Conjuncţia planetelor însă este o pistă falsă, deoarece nu a avut loc un astfel de fenomen în preajma naşterii lui Iisus.

În urmă cu 400 de ani, germanul Johannes Kepler a sugerat că Steaua de la Bethleem a fost o supernova. Multă vreme s-a crezut că Steaua de la Bethleem ar fi fost o supernova. Supernova reprezintă explozia de la finalul vieţii unei stele în timpul căreia o mare parte din materia stelei respective este împrăştiată în spaţiu. În urma acestui fenomen, rămâne o stea neutronică sau o gaură neagră.

În anul 1999, astronomul britanic Mark Kidger, de la institutul de Astrofizică din Tenerife, a formulat o iptoze care, rezolva din punct de vedere ştiinţific misterul stelei de la Bethleem. Potrivit lui Kidger, Steaua ar fi fost o nova. Mai puţin spectaculoasă vizual decât o supernova, nova este un fenomen care se produce când hidrogenul unei stele este “furat” de altă stea.

În cartea sa Steaua de la Bethleem din perspectiva unui astronom, publicată în 1999, Kidger demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică – de la înfăţişarea sa de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înţelepţii de la Răsărit (care aveau cunoştinţe remarcabile – inclusiv pentru timpurile noastre – de astronomie) pe lungul lor drum din Persia în Iudeea. Mai mult de atât, astronomii antici din China şi din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., apariţia unui obiect celest strălucitor în constelaţia Şoimului – dată ce confirmă rezultatele unor cercetări privitoare la anul şi luna naşterii lui Hristos. Kidger a indicat şi sistemul binar care a dat naştere Stelei de la Bethleem: acesta se numeşte DO Aquilae şi se află astăzi într-o fază de “hibernare”.

Au existat o grămadă de ipoteze, dar până la urmă nu se ştie exact care este adevărată.